Voo trufe

Tuber Aestivum Vitt
Trufa de vara
    Trufa de vara cunoscuta si sub numele de trufa neagra de avra are o forma neregulata cu negi piramidali, maronii. La exterior este maro sau negricioasa iar in interior este impinzita de nervuri, cu o culoare alb-gri sau alb-galbui. Are o aroma intensa si creste intr-un sol nisipos si argilos din zona de padure. Se poate gasi cu usurinta in padurile de carpen, fag, tei, alun si stejar unde creste in simbioza cu radacinile acestora. Este o trufa apreciata si se poate recolta din iulie pina in septembrie.


Tuber Brumale
Trufa de iarna
    Are dimensiuni mai mici decit celelalte trufe si un miros diferit fata de acestea. Exteriorul este mai neted decit la celelalte trufe negre, culoarea fiind maro inchis sau negru albastrui. Interiorul este mai deschis la culoare: albicios pina la gri-cenusiu. Se gaseste in aceleasi locuri ca si trufa neagra de vara, perioada optima de recoltare fiind din mijlocul lui noiembrie pina in martie.


Tuber Macrosporum
Trufa cu spori mari
    Este o trufa apreciata, dar se intilneste mai rar fiind o trufa pretentioasa la conditiile de clima si sol. Are un parfum asemanator cu cel al trufei albe, iar exteriorul este maro-rosiatic. Perioada optima de recoltare este din octombrie pina in decembrie.


Tuber Mesentericum
    Este o trufa foarte asemanatoare cu trufa neagra de vara dar se distinge prin mirosul intens de fenol. Suprafata este intunecata si cu negi, iar interiorul este consistent si albicios. Creste in simbioza cu stejarul si alunul. Perioada optima de recoltare este octombrie-decembrie.

   


Choiromyces meandriformis
Trufa porceasca

     

    Are un miros foarte puternic si poate ajunge la o greutate de 650g. Se gaseste uneori si la suprafata pamintului si se poate gasi chiar si fara ciini. Perioada optima de recoltare este iunie-octombrie.
Tuber Magnatum
Trufa cenusie
   

Este o ciuperca tipic hipogee, care, prin aspect si culoare, aminteste un cartof cu multe scobituri. Aparatul fructifer 2-12 cm diametru. Suprafata sa este destul de neregulata si are un aspect fin catifelat. Cuticula este foarte subtire si compacta, alb-gri cu numeroase vinisoare albe, filiforme si incalcite, care ii dau un aspect marmorat. Mirosul este puternic, ca de usturoi sau de branza fermentata, iar gustul este foarte placut. Forma este destul de variabila, globuloasa, cu goluri mari, turtita sau cu lobi proeminenti. Coloritul cuticulei este ocru sau maroniu. Carnea poate fi alba, galbena sau gri, cateodata cu nuante rosietice. Greutatea poate fi diferita: de la 30 la 200 - 300 g, dar sunt exemplare care pot ajunge la 800 g, si, in cazuri exceptionale, la un kilogram sau chiar mai mult. Este o ciuperca hipogee tipica; creste la adancimi diferite, insa numai in soluri sfaramicioase si calcaroase. Poate fi gasita in padurile de foioase, in special in cele de stejar, salcie, plop si tei, la ses si la deal. Pentru a o cauta este folosita capacitatea olfactiva a cainilor dresati anume in acest scop si a porcilor tineri. Creste in Piemont si izolat, in alte cateva zone restranse din Italia Centrala si din centrul si sudul Frantei. Din vara pana iarna. Choiromyces meandriformis, necomestibila, care provoaca efecte laxative puternice.
 


Tuber uncinatum
   

Forma rotunda, miros mai profund, la exterior de culoare inchisa, iar in interior culoare maro-rosiatic sau ciocolatiu cu aspect de marmura.
Locul: Corespunde cu locurile in care se gaseste trufa de vara, padurile de carpan, stejar. Ii plac solurile bogate in calcar.
Perioada: Din septembrie pana in decembrie.
Observatii: Prin sectionare se observa diferenta de culoare intre Tuber Aestivum si Uncinatum


Tuber melanosporum
Fierea pamantului
    La fel ca toate celelalte trufe, este hipogee. Aparatul fructifer 3-6 cm diametru. Aspectul general aminteste de o piatra cu forma neregulata sau de o bucata de carbune. Cuticula, foarte subtire, este brun-negricioasa, acoperita cu negi poliedrici despartiti de linii verzui. Carnea este compacta, cu miros foarte puternic, picant si gust placut, dar usor amarui. Cuticula, negricioasa, devine ruginie cand este atinsa. Carnea, compacta si din ce in ce mai moale, este, la inceput, alba, apoi gri si, la sfarsitul maturizarii, brun-violacee, tot cu vinisoare subtiri, albe sau rosietice, foarte intortocheate. Se gaseste prin padurile de foioase cu sol calcaros, in zone mediteraneene. Din vara pana iarna. Poate fi confundata cu Tuber brumate (trufele de iarna) care are aceleasi caracteristici, dar creste exclusiv iarna. Este o specie excelenta din punct de vedere alimentar, pretandu-se la aceleasi retete ca si trufa alba; poate fi consumata in cantitati chiar mai mari, eventual fiarta.